Partidul Democrat, filiala Alba, este continuatorul FSN nu numai din punct de vedere statutar, ci şi uman. La 9 februarie 1990 se constituie, la Alba Iulia, Comitetul de iniţiativă al FSN având în componenţă, printre alţii, pe Dan Petru Costea, Ioan Rus, Alexandru Pereş, Doru Victor Cetean, Rusu Gavril Stoian, Mircea Ţogoe. Ulterior, până la prima conferinţă judeţeană a FSN, din luna martie 1990, în rândurile partidului politic nou înfiinţat mai apar oameni, astăzi politicieni consacraţi, cu responsabilităţi în diferite zone ale administraţiei locale sau judeţene: Mircea Hava, Mihai Ciorobâtcă, Vasile Todea, Alexandru Danciu, Ioan Iancu Popa, Daniel Negrea, Ioan Bele, Adrian Bendea, Marin Başa, Petru Fleşer, Nicolae Mărginean, Silviu Cărpinişianu, Cezar Dumitrache şi alţii.
      Prima conferinţă judeţeană a FSN, la care au participat peste 400 de membri delegaţi din toate localităţile judeţului, a ales, prin vot secret Biroul Executiv Judeţean FSN Alba; preşedinte al Biroului Executiv Judeţean a fost ales d-l Dan Petru Costea iar ca vicepreşedinţi şi secretari executivi - printre alţii - Doru Victor Cetean, Alexandru Pereş, Rusu Gavril Stoian, Ioan Rus, Ioan Bele, Cezar Dumitrache, Alexandru Danciu.
      Principala sarcină a Biroului Executiv Judeţean FSN, pe lângă mărirea ca număr a structurilor locale, era pregătirea primelor alegeri libere de după Decembrie 1989. Acest eveniment se petrece la 20 mai 1990 iar în judeţul Alba electoratul mandatează FSN cu 4 deputaţi şi 2 senatori ca reprezentanţi ai săi în principalul for al democraţiei - Parlamentul României. Au candidat şi au fost aleşi în Senat, din partea FSN, domnii Ioan Rus şi Silviu Cărpinişianu iar pentru Camera Deputaţilor domnii Petru Fleşer, Niculiţă Cândea, Nicolae Mărginean, Mihai Enăchescu. Una dintre principalele acţiuni ale Parlamentului României în legislatura 1990 - 1992 a fost elaborarea şi votarea Constituţiei României, iar din partea FSN Alba reprezentant în comisia de redactare a legii fundamentale a fost d-l senator Ioan Rus, care a deţinut funcţia de secretar al acestei comisii.
      La 8 decembrie 1991, prin referendum, populaţia cu drept de vot din România este de acord cu Constituţia votată de Parlament cu puţin timp înainte. Se puneau asfel bazele reale şi incontestabile pentru alegerile locale şi se făceau clarificările privind viitoarele alegeri generale. Primele alegeri locale democratice, prin vot universal, se desfăşoară în ianuarie 1992, FSN Alba obţinând un procentaj de 50% din primari (38 de primari din 76 de unităţi administrative şi peste 60% din consilierii locali. Dar, până la acest moment important, în interiorul FSN Alba s-au petrecut anumite schimbări. Dan Petru Costea este revocat din funcţia de preşedinte al Biroului Executiv Judeţean, în locul lui fiind ales Alexandru Pereş. Modificări se mai petrec şi în rândurile vicepreşedinţilor şi ale secretarilor executivi. La 5 februarie 1991, FSN obţine şi a doua poziţie de subprefect, pe lângă d-l Ioan Bele guvernul numindu-l pe d-l Alexandru Pereş.
      Septembrie 1991 - mineriada devastatoare şi voinţa unor "grupuri conservatoare" răstoarnă Guvernul Roman şi acutizează divergenţele în FSN Alba, conturându-se deja două tabere care, în timp, vor fi "coloanele vertebrale" ale celor două partide desprinse din FSN. Marea majoritate a responsabililor din acel moment rămâne fidelă programului Guvernului Roman; ceilalţi vor fi creatorii FDSN-ului judeţean. Procesul de "ruptură" se definitivează în martie 1992, la Convenţia Naţională a FSN de la Bucureşti. Septembrie 1992 - alegerile generale dau un rezultat nesatisfăcător FSN-ului reformator, partidul fiind trimis, prin votul electoratului, în opoziţie alături de partidele istorice reactivate, respectiv PNŢCD şi PNL. Reprezentant în Parlament este d-l Corneliu Dorin Gavaliugov, deputat. Urmează o perioadă de "restrişte" şi "bejenie" politică, membrii FSN rămaşi alături de Petre Roman fiind vânaţi şi prigonoţi de guvernanţii pro-Iliescu. Totuşi, la nivelul judeţului Alba, FSN mai păstrează structuri de decizie o anumită perioadă.
      Înfiinţarea Consiliului Judeţean Alba aduce FSN rezultate bune, preşedinte fiind ales d-l Petru Fleşer iar vicepreşedinţi d-nii Puiu Popa şi Ioan Bele, toţi membri FSN. Iunie 1993 - FSN se transformă în Partidul Democrat. 1994 este anul în care se mai produce o schimbare la nivelul conducerii partidului: experienţa politică dobândită deja a fost folosită iar în funcţia de preşedinte al Biroului Permanent Judeţean Alba a fost promovat Mircea Hava, în acel moment viceprimar al municipiului Alba Iulia. Strategia aceasta dă roade în iunie 1996 - la alegerile locale în municipiul Alba Iulia este ales candidatul PD iar în cel de-al doilea oraş al judeţului, Cugir, electoratul alege tot candidatul PD. Oferta noastră mai este acceptată în 12 comune din judeţ, PD dovedind că poate renaşte şi oferi soluţii viabile populaţiei.
      Alegerile generale din noiembrie 1996 oferă o satisfacţie deosebită, Partidul Democrat obţinând 18% din voturile electoratului, două mandate - unul de senator prin d-l Corneliu Dorin Gavaliugov şi unul de deputat prin d-l Alexandru Pereş - şi poziţia de subprefect prin d-l Mihai Ciorobâtcă.
      În partid apar elemente noi, oameni care, încet, preiau o mare parte din structurile de conducere judeţene: Ion Dumitrel, Ştefan Bardan, Călin Potor, Vasile Cornea, Ionuţ Fulea, Mariana Dobrescu, Marius Haţegan, Aurel Voicu, Claudiu Răcuci, Cornel Orzea, Vera Cristescu, Aurel Precup, Ştefan Cărpinişianu, Emil Faur, Radu Roşianu sunt câţiva dintre cei mulţi care se remarcă prin activităţi politice benefice Partidului Democrat.
      Alegerile din iunie 2000 reconfirmă încrederea cetăţenilor în ofertele şi realizările PD - Alba Iulia, Teiuş apoi Cugir şi 10 comune având primari democraţi. Sunt aleşi în consiliile locale peste 120 de reprezentanţi ai Partidului Democrat precum şi 6 consilieri judeţeni. PD obţine, în urma negocierilor cu principalele forţe politice, un mandat de vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Alba după o perioadă de 4 ani în care a lipsit din structurile de conducere judeţene.
      Noiembrie 2000, alegeri generale - insucces electoral - un singur reprezentant în Camera Deputaţilor - d-l Alexandru Pereş.