III. ROMÂNIA PE CALEA SOCIAL-DEMOCRATĂ A MODERNITĂŢII
OBIECTIVELE ŞI POLITICILE PARTIDULUI DEMOCRAT
A. OBIECTIVELE PARTIDULUI DEMOCRAT
      21. Dacă scopul Partidului Democrat este realizarea societăţii democratice în care să triumfe libertatea, dreptatea şi solidaritatea socială, principiile fundamentale ale social-democraţiei, astfel încât fiecare cetăţean să-şi valorifice munca, talentele şi personalitatea, obiectivele Partidului Democrat sunt următoarele:

Societatea românească să fie coezivă din punct de vedere social, astfel încât echilibrele sociale să asigure diminuarea continuă a conflictelor şi riscurilor de conflict prin asigurarea unui nivel de trai satisfăcător pentru marea majoritate a cetăţenilor şi a unei bune calităţi a vieţii. Cu cât o societate se zbate în sărăcie, cu atât persoanele sau grupurile sociale care au interese diferite devin mai puţin tolerante. "Dragostea trece prin stomac" spune un proverb românesc şi, din păcate, de multe ori lucrurile stau chiar aşa. Adeseori, din iresponsabilitate şi politicianism, partidele politice de după 1990 au folosit aceste conflicte aşteptând un profit imediat şi efemer, în loc să încerce să le rezolve.
      Societatea românească să fie dezvoltată durabil din punct de vedere economic. Economia românească trebuie să fie parte eficientă a economiei globale, capabilă să fructifice munca, talentele şi creativitatea tuturor cetăţenilor români.

Societatea românească să fie permanent capabilă să-şi dezvolte democraţia, să adâncească procesele democratice, să întărească şi să diversifice mecanismele şi instrumentele democratice.

Statul naţional unitar român să fie capabil să înlăture orice ameninţare la adresa integrităţii şi suveranităţii sale atât printr-o largă şi raţională descentralizare internă, cât şi printr-o eficientă integrare în structurile politice, economice, sociale şi de securitate europene şi atlantice.
B. POLITICILE PARTIDULUI DEMOCRAT
      22. Politicile Partidului Democrat servesc scopului său politic prin îndeplinirea obiectivelor stabilite. Procesele de integrare şi globalizare, ritmul rapid al inovării şi schimbării societăţilor şi al societăţii globale, în ansamblul său, impun schimbări şi în abordarea politicilor Partidului Democrat, ca partid social-democrat dintr-o ţară în tranziţie şi într-o lume în tranziţie.
      Principala caracteristică a politicilor pe care le propunem noi este aceea că ele nu se mai adresează în principal stărilor, ci proceselor. Schimbările rapide din societatea românească şi din societatea globală aruncă în derizoriu, în imposibil, presupunerea de difuzie simetrică a informaţiilor, presupunere pe care se bazau vechile definiţii ale politicilor sectoriale.
      Ca partid social-democrat reformist şi modern, noi observăm că, spre exemplu, teoria clasică (Pareto) conform căreia piaţa pur concurenţială permite alocarea resurselor cu o eficacitate optimă este frecvent şi consecvent infirmată de evoluţia lumii începând cu anii 80. Constatăm că informaţia se difuzează asimetric în societate şi trebuie să facem schimbările strategice necesare. Care sunt acestea?
      23. Politica de gestiune a riscurilor şi creare a oportunităţilor corespunde cel mai bine conceptului de tranziţie pe care Partidul Democrat îl adoptă şi îl propune cetăţenilor români. Această politică respectă dreptul cetăţenilor de a dispune de noi şanse, pe măsura riscurilor pe care schimbările subînţelese de tranziţie, în general, le creează. Această politică este calea cea mai bună de a proteja, până la urmă, categoriile de populaţie cele mai sărace de o înrăutăţire a stării lor şi de a proteja veniturile categoriilor sociale vulnerabile, precum şi şansele de creştere a ceea ce putem numi clasa mijlocie.
      24. Politica de gestiune a riscurilor înseamnă identificarea riscurilor conţinute în reformele necesare în tranziţie (şi nu numai!), alertarea timpurie şi identificarea riscurilor neimpuse de reforme dar apărute în societatea vie şi dinamică şi gestionarea lor prin aplicarea coerentă a trei tipuri de strategii:

Strategii de prevenire

Strategii de atenuare

Strategii de ajustare
      Politica de creare a oportunităţilor înseamnă adoptarea acelor măsuri prin care rezultă resurse suplimentare de venit la dispoziţia persoanelor expuse riscurilor, în funcţie de categoria acestora. Cadrul de manifestare a noilor oportunităţi, parte a politicii de gestiune a riscurilor, poate fi: neformal (în familie, în comunitatea locală, între vecini), de piaţă sau public. Spre exemplu:

Educaţia de calitate, modernă şi formarea profesională pentru calificări înalte ca şi educarea capacităţii de a-ţi schimba calificarea, reprezintă o parte esenţială a ceea ce social-democraţii numesc "democratizarea capacităţii de a întreprinde", în fond, de a-ţi asuma propria evoluţie.

Stimularea tuturor mecanismelor posibile şi eficiente de consolidare a pieţei financiar-bancare şi a mecanismelor de economisire-investire va crea resursele financiare necesare acestei capacităţi democratice de a întreprinde.
      25. Politicile pe care Partidul Democrat le propune societăţii româneşti prin reducerea vulnerabilităţii, îmbunătăţirea consumului şi creşterea echităţii proceselor de reformă respectă principiile fundamentale de dreptate şi solidaritate socială. În acest mod, procesele de schimbare din societatea românească devin cu adevărat coezive şi respectă imperativele de eficienţă economică.
      26.Creştere economică şi dezvoltare durabilă sunt dezideratele permanente ale oricărei societăţi moderne. Noi, Partidul Democrat, ne propunem încurajarea IMM-urilor pentru a fi capabile să contribuie esenţial la creşterea economică în proporţie de 70% din PIB şi eficientizarea sau eliminarea societăţilor comerciale păguboase astăzi. Însă strategiile de dezvoltare actuale, moderne implică alte politici.
      Strategiile evoluţioniste plasează inovarea şi progresul tehnologic în inima dezvoltării economice actuale, ca bază pentru creşterea economică de mâine. Aceasta este esenţa strategiei de dezvoltare adoptate de S.U.A. acum câteva decenii şi ea a fundamentat o creştere economică fără precedent în ultimii opt ani.
      Noua abordare a economiei internaţionale conferă politicii comerciale un caracter strategic prin care se justifică intervenţiile publice limitate şi punctuale. Coexistă, la acest moment, în mediul economic, atât efectele de frontieră, cât şi efectele de aglomerare. Utilizând instrumente relativ diferite, Japonia şi Danemarca au adoptat această strategie de dezvoltare, cu rezultatele deja cunoscute.
      Strategia cluster-ilor (organizare arborescentă şi funcţională a unor entităţi economice cu activităţi diferite) presupune politici de dezvoltare cu adresare către subsistemele economice specifice, cu concentrarea asupra acestora a unui ansamblu de mijloace: capacitate de cercetare, capital de risc, învăţământ universitar bazat pe laborator/practică, existenţa industriilor din aval şi amonte. Această strategie a fost adoptată de Germania, care a adaptat-o modelului renan de capitalism, succesele fiind cu totul remarcabile. Chiar Uniunea Europeană a aplicat deja, în industria aeronautică, această strategie, după cum ştim.
      Pentru o ţară cu resursele şi capacităţile României, strategia de dezvoltare economică pe care noi, Partidul Democrat, o considerăm drept cea mai bună constă în:

Definirea şi consolidarea instituţiilor implicate, direct sau indirect, în economie sau în relaţiile cu componentă economică.

Participarea imediată şi progresivă a economiei româneşti la procesele şi mecanismele economice ale UE, ţinând seama că strategia de dezvoltare economică în UE este o combinaţie practică şi ponderată a politicilor de inovare- cercetare, a celor comerciale cu caracter strategic şi a politicilor-cluster. Un spaţiu economic şi social atât de vast, puternic şi organizat ca UE poate adopta o politică- rezultat al unui compozit din politicile descrise mai înainte, deoarece dispune de resursele necesare susţinerii lui. România trebuie să facă eforturile integrării tocmai pentru a participa la aceste politici şi pentru a beneficia integral de ele. Participarea europeană la procesele economice din România este foarte importantă în această strategie.
      27. Dezvoltarea comunităţilor rurale presupune politici cu adresare directă. În România, aproape jumătate din populaţie trăieşte în mediul rural; este cu totul nerealist şi iresponsabil să gândim că ţara noastră se poate dezvolta până la nivelul solicitat de exigenţele integrării europene ignorând interesele de dezvoltare ale comunelor şi satelor noastre.
      Am moştenit un important număr de decalaje între sat şi oraş: decalaje educaţionale, decalaje de venituri ale familiei, decalaje de statut profesional, decalaje de acces la servicii publice şi utilităţi publice, decalaje de comunicare/informare, decalaje de acces la credite şi la alte finanţări. Aplicarea unei politici de dezvoltare a economiei agrare, prin încurajarea dezvoltării fermelor mari şi a asocierii deţinătorilor de terenuri, va duce inevitabil la disponibilizarea unui important număr de persoane care lucrează acum în agricultura de subzistenţă. Acesta este un risc social care trebuie să fie corect gestionat.
      Dacă politica de modernizare a agriculturii reuşeşte, peste 10-15 ani aproximativ două milioane de cetăţeni activi, rezidenţi în mediul rural, vor şoma. Nu este interesul de dezvoltare al României ca aceşti oameni să îngroaşe rândurile celor care îşi caută un rost la oraş; ei trebuie să-şi poată face o viaţă bună chiar în satul lor, să-şi poată găsi de lucru în economia rurală. Partidul Democrat este pregătit să gestioneze această situaţie.
      Economia rurală are o importantă componentă agrară, dar, odată cu noua economie - economia cunoaşterii -, în mediul rural se pot dezvolta şi alte activităţi economice, unele de înaltă tehnicitate. Pentru ca aceste evoluţii să fie posibile, Partidul Democrat are convingerea că sunt imperios necesare investiţii publice masive şi parteneriate public-privat în domeniul infrastructurilor (drumuri, căi ferate, comunicaţii, canalizare, telefonie, alimentare cu energie electrică şi gaze) şi al serviciilor publice în mediul rural pentru următorii patru ani. Facilităţile fiscale şi parafiscale acordate investiţiilor directe în economia rurală trebuie să fie cu totul excepţionale. Economia rurală trebuie să fie tratată ca un subsistem economic specific al economiei naţionale, subsistem care trebuie să genereze bunăstare pentru locuitorii satelor şi importante contribuţii viitoare la creşterea economică şi la dezvoltarea economică.
      28. Dezvoltarea comunităţilor urbane impune politici publice cu totul diferite de cele destinate comunităţilor rurale; oraşele dispun de o minimă dotare cu infrastructuri, dar acestea trebuie să fie modernizate, costurile de acces trebuie să fie moderate prin liberalizarea pieţei utilităţilot publice şi prin privatizarea gestiunii lor.
      Comunităţile urbane din România se confruntă cu alte riscuri şi dificultăţi decât cele rurale: decăderea cartierelor populare, violenţă şi insecuritate, trafic şi consum de droguri, prostituţie, sărăcia şcolilor şi unităţilor spitaliceşti, marginalizarea păturilor sărace ale populaţiei urbane,. poluare, dezordine în construcţii, excludere socială, apariţia germenilor unor adevărate "ghetouri" aurite ale celor bogaţi (după modelul sud-american), insuficienţa fondurilor autorităţilor locale etc.
      Gestiunea acestor riscuri se poate face, în concepţia Partidului Democrat, prin politici naţionale şi locale specifice, cu ţintă precisă. Descentralizarea a însemnat, până acum, mai mult descentralizarea responsabilităţilor şi mai puţin descentralizarea resurselor şi a autorităţii.
      Autorităţile locale trebuie să dispună de puterea de a organiza mai bine accesul la finanţarea programelor, de puterea de a decide în privinţa măsurilor concrete pentru protejarea siguranţei cetăţenilor, de puterea de a decide asupra dezvoltării economice, astfel încât agenţii economici să respecte interesele sociale şi ecologice ale comunităţii urbane. Riscurile specifice comunităţilor urbane sunt cel mai bine gestionate, cu puterile şi resursele adecvate, de către autorităţile locale pe baza unor planuri la nivel naţional.
      29. Calea de dezvoltare proiectată de Partidul Democrat este calea care oferă cele mai multe şanse şi resurse pentru stabilirea echilibrelor economice, politice, sociale şi de securitate în interiorul societăţii româneşti. Toate decalajele şi discrepanţele care astăzi se constată şi se manifestă între categoriile sociale, între localităţile rurale şi cele urbane, între centru şi periferie, între categoriile de vârstă, între regiunile ţării ş.a.m.d. au cele mai bune şanse de atenuare prin politicile şi strategiile noastre, rodul valorilor, principiilor şi conceptelor pe care Partidul Democrat le adoptă sau le construieşte.
      30. Partidul Democrat are convingerea că nu se pot obţine rezultatele aşteptate din politicile şi strategiile sale decât dacă în România se adoptă principiile bunei guvernări. Ameliorarea rapidă a capacităţilor de construire şi punere în practică a politicilor publice, construcţia instituţională axată pe performanţă, eficienţă, transparenţă şi control democratic al deciziilor şi rezultatelor, funcţionalitatea structurilor şi instituţiilor - toate acestea sunt cunoscute şi apropiate poporului nostru. Aceleaşi principii se aplică, în fond, în toate organizaţiile şi instituţiile care se dovodesc eficiente şi îşi dovedesc rostul: instituţii publice, autorităţi centrale şi locale, partide, organizaţii civice şi economice.
      În organizarea şi funcţionarea sa internă, Partidul Democrat va ţine cont de aceste principii şi le va aplica, având convingerea că rezultatele eforturilor noastre vor fi mai bune, mai apropiate de exigenţele membrilor şi alegătorilor noştri. Este important ca în funcţionarea şi activitatea partidelor să primeze criteriile obiective, analiza, dezbaterea, decizia democratică şi competentă în raport cu criteriile subiective, inerente naturii umane.
      31. Principiile bunei guvernări şi esenţa politicilor Partidului Democrat reclamă nu numai o continuă adâncire a democraţiei în România, ca stat, şi corectarea raporturilor şi funcţiilor autorităţilor publice (prin modificarea Constituţiei, asfel incât voinţa cetăţenilor să fie cât mai bine reprezentată şi ascultată), ci şi o continuă şi profundă descentralizare - bazată pe principiul subsidiartiăţii - pentru ca problemele locale să-şi găsească cea mai bună rezolvare prin soluţii locale, cu utilizarea cea mai eficientă a resurselor implicate. Descentralizarea îi implică pe oamenii direct interesaţi în probleme. Descentralizarea aduce comunităţile locale în procesul de dezbatere a soluţiilor şi în gestionarea lor.
      32. Partidul Democrat este hotărât să adopte şi să folosească acele mecanisme şi instrumente de acţiune care să apropie autoritatea de cetăţean şi comunitate, să-i facă parteneri responsabili pentru proiectele comune pe care piaţa nu le poate genera. Autorităţile româneşti nu au folosit şi nu au încurajat nici pe departe toate resursele societăţii, toate forţele sale creatoare; noi ne asumăm partea noastră de responsabilitate în acest fapt şi suntem pregătiţi să folosim bine timpul şi activitatea aleşilor şi militanţilor Partidului Democrat pentru a contribui decisiv la formarea şi consolidarea unui spaţiu public românesc - loc de dialog, confluenţă şi concretizare a proiectelor pe care cetăţenii, organizaţiile lor le au şi care nu se supun şi nu decurg din mecanismele pieţei libere. Partidul Democrat are convingerea fermă că principiul pluralismului nu se limitează doar la sfera politică sau la cea economică, ci este valabil în toate manifestările legitime ale societăţii.
      33. Dacă principiul unicităţii centraliste, pe care l-am experimentat cu atâtea suferinţe în perioada comunistă ("socialism real"), s-a demonstrat a fi sursa imobilismului şi a ineficienţei, noi credem că principiul pluralismului este izvorul şi nucleul coeziunii naţionale, mereu vie şi activă.
      Natura umană este mult prea complexă pentru a se putea crede că rezolvările problemelor şi năzuinţelor se pot materializa printr-o singură soluţie, pe un singur drum.
      34. Noi respingem teza separării statului de piaţă şi a pieţei de societate, în sensul izolării lor. Statul se poate separa de economie, dar nu se poate izola de aceasta şi de crizele prin care ea poate să treacă. Piaţa se separă de sensurile sociale ale solidarităţii dar nu se poate izola de ele şi trebuie să acorde societăţii ceea ce îi este necesar. Puterile statului se pot separa mai bine decât o fac astăzi, dar nu se pot izola fără să pună în grav pericol şi statul şi societatea. Aceasta este relaţia societate - piaţă - stat în care noi credem şi pe care o apărăm!
      Partidul Democrat, ca partid social-democrat. îşi propune, astfel, să afirme, în singurul mod convingător şi activ posibil: DA ECONOMIEI DE PIAŢĂ, NU SOCIETĂŢII DE PIAŢĂ!
      35. Partidul Democrat îşi exprimă hotărârea să acţioneze ferm împotriva cauzelor care au făcut ca astăzi, în ţara noastră, banul să fie stăpânul tuturor lucrurilor şi al multor spirite şi suflete. Dreptatea depinde de bani, siguranţa cetăţeanului depinde de bani, educaţia şi sănătatea depind de bani, calitatea ecologică a mediului depinde de bani.
      Azi, în România, aproape că se cumpără vieţi şi se vinde dreptate!
      Noi nu putem accepta aşa ceva. Vom coopera cu toate forţele politice şi sociale care se angajează în eliminarea acestui flagel şi vom adopta măsurile necesare pentru ca lucrurile să intre în normalitatea democratică:

Dreptatea şi actul de justiţie reprezintă un drept cetăţenesc, nu un privilegiu.

Accesul larg al cetăţenilor la educaţie şi la servicii de îngrijire a sănătăţii reprezintă un drept cetăţenesc, nu un privilegiu.

Un mediu natural curat şi sănătos reprezintă un drept cetăţenesc, nu un privilegiu.

Siguranţa persoanei, a familiei şi a bunurilor ei reprezintă un drept cetăţenesc, nu un privilegiu.
      Noi nu vom accepta ca drepturile ce decurg din calitatea de cetăţean, din litera şi spiritul Constituţiei să fie de vânzare!
      36. Acestea sunt angajamentele pe care noi le avem faţă de cetăţenii români şi cu care dorim să mergem spre Europa. Mergem spre integrare cu identitatea noastră naţională, cu diversitatea noastră etnică şi religioasă, cu identitatea noastră culturală, cu istoria noastră şi cu tradiţiile noastre, într-un cuvânt, cu conştiinţa unităţii şi unicităţii noastre. De altfel, noi trebuie să ne dezvoltăm şi să ne modernizăm ca să trăim noi mai bine, ca să producem noi mai mult, acest lucru apropiindu-ne de Europa.
      Europa are nevoie de români, nu de un fel de alţi germani sau francezi sau spanioli sau alte seminţii. Europa are nevoie de valoarea, puterea şi talentele noastre. Dar Europa nu are nevoie de problemele pe care ni le putem rezolva şi singuri, contând pe sprijinul şi cooperarea europeană.
      37. partidul Democrat este un partid social-democrat, laic şi pacifist. Dar noi ştim că Biserica şi credinţa sunt protectoarele spiritului şi sufletului omului în cea mai curată manifestare a sa; credinţa îi solidarizează pe oameni şi Biserica trebuie să vegheze la asta. Acesta este rostul pentru care Biserica va avea întotdeauna în Partidul Democrat un susţinător!
      De asemenea, Armata şi celelalte structuri care asigură apărarea, securitatea statului român şi care contribuie la protejarea societăţii româneşti de pericolele externe (conflicte şi instabilităţi exterioare graniţelor, spre exemplu) au avut şi vor avea întotdeauna în Partidul Democrat un susţinător activ. Opţiunea noastră strategică este integrarea României în structurile NATO şi în structurile de securitate europene. Dar acest deziderat impune profesionalizarea armatei, modernizarea ei şi aducerea acesteia la un nivel de înzestrare şi instruire compatibil cu cel al forţelor NATO. Avem datoria să planificăm şi să alocăm resursele corespunzătoare obiectivelor pe care noi ni le-am asumat!